Ce îți spune corpul despre minte?

Astăzi te invit acasă! Te invit să lași jos ”bagajele” de orice fel și să îți simți corpul ca și cum ai intra pentru prima dată într-o cameră nouă, necunoscută. Scanează-l cu curiozitate, drag, deschidere, fără judecată. Cum se simte? Unde este tensionat sau relaxat? Unde tinde să se adune sau să se extindă? 

Mintea noastră lucrează frenetic pentru a ne menține în viață. Zeci de mii de gânduri străbat zilnic câmpul nostru atențional. Îți poți imagina aglomerația, zumzetul și ”poluarea”  care rămân în urma lor? 

Sistemul nervos autonom este cel care ne asigură supraviețuirea și care dă comenzile necesare funcționării corpului nostru. El este de două tipuri: sistem nervos simpatic, cel care calcă pedala de accelerație, iar gândurile noastre se îngrămădesc și prind viteză, și sistemul nervos parasimpatic, pe care ți-l poți imagina ca fiind un limitator de viteză foarte eficient, care face ca gândurile să circule ordonat și într-un ritm mai puțin amețitor. Cu cât unul este mai ”aprins”, cu atât celălalt va fi mai ”stins”. Haide să le cunoaștem pe amândouă:

Sistemul nervos simpatic: este cel care are rolul de a ne salva de pericole prin reacții de luptă, fugă, îngheț sau deconectare. Este de asemenea sistemul care va fi activat în situații de stres, prin secreția neuromediatorilor cum ar fi adrenalina (frică), noradrenalina (furie) și cortizol (energie/luptă). Când este pornit, ne simțim gata de atac, pregătiți de fugă, încremeniți sau absenți din propriul corp (disociere). Importanța lui este indiscutabilă pentru supraviețuire, însă odată activat sau frecvent activat, putem rămâne ”blocați” și să nu mai facem diferența între ce e periculos și ce nu este. Ne simțim copleșiți, tensionați și dacă nu descărcăm acest surplus, ne va duce la explozie (anxietate, atacuri de panică, furie intensă, reacții și comportamente necontrolate), implozie (somatizări, probleme cardiovasculare, digestive, tensiune musculară, migrene etc.) sau deconectare de propriul corp (disociere, incapacitatea de a simți plăcere, depersonalizare/derealizare).

Sistem nervos parasimpatic: funcționează invers față de sistemul nervos simpatic, fiind responsabil pentru relaxare, flow/flux, nonactivare, curgere, a fi, reconectare cu corpul, ieșirea din timp, resensibilizarea corpului, odihnă și regenerare. Toate procesele de vindecare și refacere, se întâmplă doar atunci când organismul se află în starea parasimpatică. În mod natural, ar trebui să petrecem majoritatea timpului în activare parasimpatică, iar majoritatea bolilor au legătură cu faptul că nu putem intra și păstra acest sistem activ. 

Nervul vag, se află 20% în creier, iar restul de 80% în corp, și este comutatorul dintre sistemul nervos simpatic și cel parasimpatic și principalul canal de comunicare dintre creier și corp. El  conectează creierul cu inima, intestinul, ficatul, rinichii, sistemul imunitar și transmite mesaje în ambele direcții, determinând creierul să elibereze substanțele chimice corespunzătoare tuturor proceselor inconștiente din corpul nostru.

Când nervul vag funcționează optim, ne permite să accesăm cu ușurință zone din creier care țin de creativitate, decizii, raționament, și ne ajută să ne recuperăm cu ușurință după efort, stres sau boli. În absența sănătății lui, corpul intră într-o stare de dezechilibru, în care putem simți stări de rău, oboseală, senzația de neclaritate mentală, anxietate, depresie sau chiar probleme ale sistemului imunitar cum ar fi bolile autoimune.

Există doi factori principali care împiedică o bună funcționare a nervului vag: stresul cronic sau avalanșa de gânduri toxice și infecțiile sau anumite toxine. Suntem concepuți astfel încât să pornim sistemul nervos simpatic atunci când apare un pericol, însă odată ce pericolul a trecut, e natural să revenim în starea parasimpatică pentru odihnă și refacere. Foarte frecvent însă, gândurile noastre și modul în care ne raportăm la diferitele provocări din viața de zi cu zi, declanșează un răspuns exagerat la stres, menținând astfel apasătă pedala de accelerație a sistemului nervos simpatic. Cum utilizăm telecomanda sau comutatorul? Așa cum spuneam mai sus, nervul vag, este bidirecțional, transmite mesaje din creier în corp și din corp spre creier, ceea ce înseamnă că avem două modalități de a reporni sistemul nervos simpatic: din creier și din corp. 

Activarea stării parasimpatice din creier/minte se face printr-o igienă constantă a gândurilor, similar curățeniei de primăvară: ce păstrăm? ce nu păstrăm? ce mă ajută? ce mă încurcă? Ce mi-a fost cândva de folos, dar acum nu îmi mai este? Întrebări care de obicei își găsesc răspunsuri în psihoterapie sau introspecție individuală.

Pe de altă parte, putem, uneori poate chiar mai ușor decât din minte, să pornim sistemul nervos parasimpatic, din corp. S-a demonstrat că stimularea nervului vag cu impulsuri electrice, a dus la activarea sa, care a scăzut rata depresiei, a anxietății și a oboselii cronice. Vestea bună e că există modalități naturale, neinvazive, de stimulare a sa și automat de comutare din starea simpatică în cea parasimpatică.

Așadar, du-ți atenția în corp:

Respiră! Ne putem schimba emoțiile și comuta între cele două sisteme, schimbând ritmul respirator. Conștientizează respirația! Ce se simte la nivelul nasului sau a toracelui atunci când corpul tău respiră? Inspiră cât poți de lent, se va linisti sistemul nervos simpatic. Ține 2-3 secunde, cât îți este confortabil și expiră cât poți de lent, acum pe expirație lentă se repornește sistemul nervos parasimpatic. Respiră lent ori de câte ori simți că e ”aglomerație” în mintea ta.

Mișcă-ți corpul! Mișcarea, în special, dansul, săriturile, alergatul, antrenează corpul în vibrații care stimulează nervul vag, îi susțin sănătatea și comută organismul în starea parasimpatică. Pe de altă parte, mișcarea ne obligă să redevenim noi, mai ales atunci când purtăm pe noi ”haina” formalității sau a seriozității mai mult decât o cere contextul.

Cântă! Nu e necesar să ai talent, nici măcar să știi cântece. E suficient să îngâni sau să imiți cântatul. Dat fiind faptul că nervul vag traversează zona gâtului, foarte aproape de corzile vocale, vibrația acestora se transmite și îl stimulează. La copii, spre exemplu, imitatul sunetelor de animale, mașini, etc., este atât de utilizat și din cauza faptului că le dă o stare de bine emoțional, prin stimularea indirectă a nervului vag. 

Masează! Poți aplica ușoară presiune (sau apă rece) pe zona cefei sau pe lobii urechilor. Probabil că ai observat că atunci când ești tensionat această zonă este mai tensionată sau chiar poți simți senzația de greutate în ea. Câteva minute de presopunctură pot atât să detensioneze musculatura, cât și să activeze nervul vag.

Râzi zgomotos! Pe lângă faptul că râsul ne duce într-o stare de bine, utilizând aceiași logică de mai sus, creează vibrații ale nervului vag, oprește sistemul nervos simpatic (nu pot să fiu într-un pericol și în același timp să râd zgomotos și autentic) și invită la activare pe cel parasimpatic.

Îmbrățișează! Îmbrățișările ne dau sentimentul că suntem conectați și că aparținem. Eliberează oxitocina, hormonul atașamentului, care ne invită la relaxare și ne duce în starea parasimpatică. Nu ai pe cine să îmbrățișezi acum? Nici o problemă! Strânge-ți brațele în jurul corpului și rămâi așa câteva secunde, efectul e același!