Te-ai gândit vreodată că modul în care comunicăm și în care ne punem sau nu limitele are mult de-a face cu relația cu noi înșine? Există 4 mari stiluri de comunicare, primele 3, ne vin natural, le învățăm din societate, le accesam din emoții, însă nu numai că nu ne ajută să ne atingem obiectivele, ci ne și lezează relația cu propria persoană. Cum se întâmplă asta? Vedem imediat, după ce îți fac cunoștință cu cele 4 stiluri de comunicare:
- Stilul pasiv – o persoană care comunică pasiv își exprimă ideile, opinii sau sentimente cu timiditate și fără a se impune. Această persoană poate fi percepută ca fiind nehotărâtă sau lipsită de încredere în sine. Tot la stilul pasiv intră și alegerea de a nu spune nimic atunci când nu îmi place ceva din contextul în care mă aflu.
- Stilul agresiv – o persoană care comunică agresiv își impune ideile și opinii cu forță, ignorând nevoile sau sentimentele celorlalți. Acest stil poate fi perceput ca intimidant sau ofensator. Poate folosi critici, ton ridicat sau doar o asprime în atitudinea cu care își prezintă ideile.
- Stilul pasiv-agresiv – o persoană care comunică pasiv-agresiv își exprimă neînțelegerile sau nemulțumirile prin comportamente subtile, precum ironia, subînțelesurile sau subtilitățile verbale. Acest stil poate fi perceput ca fiind manipulator sau nesincer sau sarcastic. De obicei o persoană care comunică pasiv-agresiv, ”înțeapă” atunci când are ocazia, chiar dacă situația care a deranjat-o a trecut de multă vreme.
- Stilul asertiv – o persoană care comunică asertiv își exprimă ideile și opinii în mod clar și direct, fără a fi nici prea timidă și nici prea agresivă. Această persoană poate fi percepută ca fiind încrezătoare în sine și respectuoasă față de ceilalți. Comunicarea asertivă este calea de mijloc dintre comunicarea agresivă și cea pasivă. Ea vine cu limite clare, comunicare într-un mod cald și prietenos, din atitudinea ”sunt cu tine, nu împotriva ta”.
Ce au ele de-a face cu relația cu propria persoană?
Atunci când comunic pasiv, îi transmit în mod indirect minții mele că nu merit, că celălalt e mai presus decât mine și că nevoile celorlalți sunt mai importante, atitudine care ”pavează” drumul spre stări depresive. Comunicarea agresivă, aduce după ea, mai devreme sau mai târziu, vinovăția, sentimentul că nu mă descurc în interacțiunea cu ceilalți și sentimentul că nu mă pot integra, lucruri care în timp hrănesc credința că ”nu sunt suficient așa cum sunt”. Stilul pasiv agresiv, mă face să ajung să consider despre mine că sunt viclean sau chiar manipulator, iar relația mea cu mine nu are cum să înflorească.
Singurul stil de comunicare, care ”mă crește” din punct de vedere al relației cu mine, este cel asertiv, în care mă onorez pe mine și pe ceilalți, comunicând cu fermitate și căldură.
Asertivitatea este abilitatea de a comunica cu claritate și încredere. Este un stil de comunicare eficient și sănătos, care poate îmbunătăți relațiile interpersonale și poate ajuta la obținerea succesului în viața profesională și personală. Au existat numeroase studii care au examinat beneficiile asertivității și impactul acesteia asupra sănătății mentale.
Un studiu realizat de Bower și colaboratorii (2017) a arătat că asertivitatea este pozitiv corelată cu stima de sine și calitatea relațiilor interpersonale. Persoanele care sunt mai asertive au raportat o stimă de sine mai ridicată și relații mai satisfăcătoare cu ceilalți.
Un alt studiu realizat de Chen și colaboratorii (2018) a examinat impactul asertivității asupra sănătății mentale. Studiul a arătat că asertivitatea este negativ corelată cu simptomele de depresie și anxietate. Persoanele care sunt mai asertive au raportat mai puține simptome de depresie și anxietate.
De asemenea, cercetările au arătat că asertivitatea poate fi dezvoltată prin diferite modalități, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală sau prin intermediul programelor de formare în asertivitate (Galassi și colaboratorii, 2018).
Un studiu realizat de Kwon și Lee (2020) a examinat efectele unui program de formare în asertivitate asupra adolescenților. Programul a constat în 10 sesiuni de formare care au fost concepute pentru a ajuta adolescenții să dezvolte abilități de comunicare asertivă. Studiul a arătat că adolescenții care au participat la programul de formare în asertivitate au raportat o creștere semnificativă a nivelului de asertivitate și o reducere a nivelului de anxietate socială.
Iată câteva caracteristici ale stilului asertiv:
- Comunicarea directă și clară – o persoană asertivă își exprimă ideile și opiniile într-un mod direct și clar, fără a fi neclară sau evazivă.
- Respectul față de sine și față de ceilalți – o persoană asertivă are o încredere în sine și o respectă pe sine, dar are, de asemenea, un respect sincer pentru ceilalți și nevoile lor.
- Capacitatea de a spune „nu” – o persoană asertivă poate spune „nu” într-un mod ferm și respectuos, fără a fi ofensatoare sau defensivă.
- Capacitatea de a gestiona conflictele – o persoană asertivă poate gestiona conflictele într-un mod calm și constructiv, găsind soluții pentru a ajunge la un consens.
- Capacitatea de a asculta – o persoană asertivă poate asculta activ și înțelege punctul de vedere al celorlalți fără a-și pierde propriul punct de vedere.
- Capacitatea de a accepta feedback-ul – o persoană asertivă poate accepta feedback-ul constructiv și îl poate folosi pentru a-și îmbunătăți comportamentul.
- Evitarea pasiv-agresivității – o persoană asertivă evită să fie pasiv-agresivă și își exprimă nevoile și sentimentele în mod clar și direct.
În general, stilul asertiv este un mod de comunicare echilibrat, care presupune respectul de sine și respectul pentru ceilalți și încurajează o comunicare deschisă, sinceră și eficientă.
Pentru a deveni din ce în ce mai asertiv, ține cont de următoarele idei:
- Fii clar și precis în exprimarea ideilor tale. Înainte de a comunica cu cineva, gândește-te la ce vrei să spui și cum să formulezi aceste idei astfel încât să fie ușor de înțeles.
- Folosește un ton de voce ferm, dar prietenos. Fii conștient de volumul și tonalitatea vocii tale. Vorbește clar și cu încredere, dar fără să fii agresiv.
- Arată empatie și respect față de interlocutorul tău. Înțelege că și el sau ea are propriile opinii și sentimente. Ascultă atent și încurajează-i să își exprime și ei ideile.
- Nu te teme să spui „nu”. Dacă nu ești de acord cu ceva, spune asta clar și ferm. Nu trebuie să te simți vinovat sau să te justifici pentru propriile opinii.
- Evită să judeci sau să critici persoana. Concentrează-te pe faptele sau comportamentul lor, în loc să îi ataci personal. De exemplu, spune „Nu îmi place cum ai vorbit cu mine” în loc de „Ești un om rău”.
- Alege-ți momentele potrivite pentru a comunica. Asigură-te că interlocutorul tău este pregătit să te asculte și să înțeleagă ceea ce ai de spus. Evită să comunici atunci când tu sau celălalt sunteți emoționați sau iritați.
- Nu-ți fie teamă să negociezi sau să cauți soluții când apar probleme. În loc să te plângi sau să eviți problema, încercați să găsiți o soluție comună. Fii deschis și flexibil în gândire și încurajează și celălalt să facă la fel.
Mintea noastră nu face diferența dintre realitate și imaginație. Te poți folosi cu succes de acest lucru pentru a exersa și crește nivelul tău de asertivitate. Gândește-te din care stil de comunicare ai interacționat azi cu cei din jurul tău și cum ai fi procedat dacă aveai provocarea de a vorbi cu o treaptă mai asertiv. Cu cât exersezi mai frecvent în tine, cu atât îți va fi mai natural să comunici asertiv în realitate!
